Istoria unei …….. Plăcinte!


A fost odată ca niciodată că, dacă n-ar fi fost nu s-ar fi povestit………

A fost odată o asezare care se numea Râmnicu Sărac….. Această aşezare se afla pe albia râului Râmnic şi după unii autori prima atestare documentara a localitatii Râmnicu Sărac(t) dateaza din 8 septembrie 1439, intr-un document emis de Vlad Dracul care la acea data acorda avantaje comerciale negustorilor ruşi, polonezi şi moldoveni in care se spunea ca „liovenii plătesc prima vamă la Râmnicu Sărat, doi florini ungureşti de căruţă încărcată, apoi dau şi celelalte vămi ”. 135 de ani mai târziu, mai precis în 1574 este deja oras conform înscrisurilor din documentele vremii.
Aşezarea a jucat un rol important in lupta principatelor romane cu imperiul otoman si cu hoardele tătare care din uneori invadau aceasta parte a Europei. Astfel in a doua jumatate a secolului 16 este realizata o fortificatie de mari dimensiuni care sa serveasca ca si unul din pilonii de apărare a acestei zone. Aceasta fortificaţie este refăcută si întărită în secolul 17 de catre Constantin Brâncoveanu.
Datorită rolului său de aşezare întărită de apărare, localitatea Râmnicu Sărat(c) a fost în mai multe rânduri devastată şi asediată şi cu toate acestea si-a menţinut importanţa de-a lungul vremurilor. Astfel in anul 1700 pe harta Stolnicului Constantin Cantacuzino, orasul Râmnicu Sărat(c) era marcat ca si oraş reşedinţă de judeţ, mai exact era capitala judetului Ramnicu Sarat.

harta-judetului-ramnicului-sarat

Economia judeţului Râmnicu Sărat(c) se dezvoltă dinamic şi pe toate planurile. Astfel, agricultura: judeţul ocupa o suprafaţă totală de 332.400 ha. Suprafaţa arabilă era de 161.649 ha, adică 48,63% din suprafaţa judeţului şi 0,55% din suprafaţa totală a Romaniei. Interesant de ştiut este că din suprafaţa arabilă a fostului judeţ, marea proprietate deţinea 20.916 ha, adică 12,94% iar mica proprietate 140.733 ha, adică 87,06%. Cresterea animalelor. În ex – judeţul Râmnicu -Sărac se găseau în anul 1935 atenţie – în plină criză economică mondială următoarele animale: Cai 35.412, boi 53.377, bivoli 562, oi 186.933, capre 7.527, porci 29.701, stupi sistematici 2.140, stupi primitivi 3.806.
Industrie: 1 moară sistematică, 1 fabrică de ulei vegetal, 1 de pânză şi bumbac, 1 rafinărie de petrol, 2 ateliere mecanice şi turnătorii, 1 fabrică de mobilă şi 1 de cherestea (toate în oraşul Râmnicu-Sărat).
În anul 1937 s-a înfiinţat Manufactura de tutun din Râmnicu Sărat.
Comerţul: Comerţ de cereale, vite, vinuri şi cherestea.
Drumuri. Judeţul Râmnicu-Sărat era străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.187 km 737 m; Calea ferata: Judeţul era străbătut de o linie principală simplă de cale ferată, în lungime de 47 km.
Credite si cooperaţie. În judeţul Râmnicu-Sărat funcţionau 7 bănci (societăţi anonime), 95 cooperative de credit (bănci populare), 2 cooperative de producţie diversă cu 538 de membri, 3 cooperative agricole de aprovizionare şi vărsare în comun, cu 301 membri, 2 cooperative de consum cu 832 membri.
Interesant, nu? Şi asta nu este tot;
Stiinţa de carte: Populaţia judeţului, de la 7 ani în sus era de 140.029 locuitori, din care 61,1% erau neştiutori de carte. După sex, proporţia era de 77,1% bărbaţi ştiutori de carte şi 46,0% femei ştiutoare de carte.
Populaţia şcolară a judeţului Râmnicu-Sărat (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 54.318 locuitori (2.444 mediu urban şi 51.874 mediu rural). Ca instituţii de învaţământ se găseau:

Şcoli secundare : 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de băieţi, 1 liceu profesional de fete, 1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 şcoală elementară de agricultură, 1 şcoală elementară de ucenici, 1 şcoală de cântăreţi bisericeşti. ca exemplu in anul 1889 ia fiinţă la Râmnicu Sărat Gimnaziul ”Vasile Boierescu”.

Şcoli primare : 215, din care 206 rurale şi 9 urbane cu un număr total de 34.978 elevi (1.512 mediu urban şi 33.466 mediu rural) şi cu 571 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
Grădini de copii : 8, din care 4 rurale şi 4 urbane (toate de stat), cu un număr total de 397 copii (191 mediu urban şi 206 în mediu rural) şi cu 8 conducătoare (situaţia din 1934).
Institutii culturale: Fundaţia Culturală Regală Principele Carol avea cămine culturale în 21 de localităţi.
Centrala Caselor Naţionale avea cămin cultural în Coteşti.
Liga Culturală activa în 11 localităţi.
Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţinea în judeţ 39 cămine culturale, 1 soc. muzicală şi 20 biblioteci, adică în total 60 organizaţii culturale, din care 32 au personalitate juridică.
În oraşul Râmnicu-Sărat(c) se mai aflau biblioteca ” Al. P. Tătăranu”, Biblioteca Liceului, Teatrul comunal, 1 cinematograf, 2 societăţi sportive şi 3 societăţi de vânătoare.
Organizare administrativa. Capitala judeţului era oraşul Râmnicu-Sărat(c). Judeţul avea 232 sate, împărţite astfel :
I. Plasa Boldu 32 sate;
II. Plasa Dumitreşti 45 sate;
III. Plasa I. G. Duca 32 sate;
IV. Plasa Oraşul 67 sate;
V. Plasa Plăineşti 56 sate;
Organizare judecatoareasca. Un tribunal la Râmnicul-Sărat, cu o secţiune, 8 magistraţi şi 1 procuror, în circumscripţia Curţii de Apel din Galaţi. 5 judecătorii: la Râmnicul-Sărat, Bolboaca, Coteşti, Dumitreştii-de-Jos şi Plăineşti, cu un total de 11 magistraţi.
Organizare sanitara. Spitale de stat la : Râmnicu-Sărat, Plăineşti, Dumitreşti şi Măicăneşti.
15 dispensare de stat.
Serviciul sanitar al judeţului şi serviciul sanitar al oraşului şi 2 dispensare la Râmnicul-Sărat(c).
Asistenţa si prevedere sociala. Casa Asigurărilor Sociale din Brăila avea un birou la Râmnicu-Sărat(c) şi servicii medicale la Râmnicu-Sărat(c) şi Gugeşti, cu 2 medici.
În Oraşul Râmnicu-Sărat(c) activau: Societatea de ” Crucea Roşie”, Societatea ” Principele Mircea” , Oficiul I.O.V., Societatea ” Coloniile Şcolare”.
Azilul de bătrâne ”Dr. Blazian” şi Azilul de bătrâni şi bătrâne ”Bagdat”, la Râmnicu-Sărat(c).
Biserici si lăcaşuri de închinăciune. Judeţul avea 155 biserici şi 4 mânăstiri ortodoxe (dintre care 2 erau de călugări şi 2 de călugăriţe). În judeţ se mai aflau şi 3 sinagogi.
Institutii bisericesti. 1 protopopiat ortodox la Râmnicul-Sărat.
Judeţul Râmnicu Sărat se afla în eparhia Episcopiei ortodoxe a Buzăului, Mitropolia Ungro-Vlahiei.
Dezvoltarea economica a oraşului a cunoscut o traiectorie ascendentă mai ales in a doua jumatate a secolului 20, fiind considerată la un moment dat centrul de gravitatie economica si culturala a Câmpiei Râmnicului. Industrie – agricultura – cultura – educatie – sanatate – finante ceva de „speriat” pentru acele vremuri in Ramnicu Sara(c)t.
În acest peisaj economic, social, administrativ, educational şi cultural pe la începutul deceniului al III-lea al secolului trecut ia fiinta primul atelier de confectii imbracamninte, in jurul caruia se va dezvolta una dintre cele mai mari unitati de profil din judetul Buzau. De la un mester si vreo 7-8 angajati la inceputuri, ajunge in 1989 la o capacitate de aproximativ 2300 de angajati, in special femei. Comenzi – ca la balamuc……. Se lucra foarte mult pentru Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, dar si foare multe comenzi pentru export. Urmeaza după 1990 niste ani dificili pentru unitatea in discuţie. Privatizarea si initiativa privata au inceput zi de zi an de an ofensiva, Fabrica de Confecţii Râmnicu Sarat, pierzand teren in faţa acestora. S-a apelat la o strategie, incluzand fabrica intr-un „Grup Industrial al Armatei”, pana intr-o zi cand angajaţii au organizat un protest spontan in anul 1995 impotriva conducerii societaţii de la acea dată hotarati sa nu-l mai primeasca pe Directorul general in unitate. In replica, g(h)eneralii, conducatorii grupului industrial al armatei de la acea data – se supară –  şi ….. fabrica este scoasa din Grup si nevoita sa-si ia soarta in propriile maini……..
După douaă încercări de privatizare nereuşite, in anul 2004 Sorste S.A. Focsani reuşeşte contra sumei de 1,9 milioane de euro sa puna mana pe fabrica. Urmează o perioadă tubure pentru angajaţii fabricii, restructurari, desfiintari de servicii, luna de luna angajaţii se împuţinează. Încep mişcari de genul utilaje + oameni mutaţi la Focşani şi invers. Managementul societăţii este înlocuit – unii pleacă, alţii sunt duşi la Focşani. Totuşi împotriva deciziilor noilor patroni se gaseste uneori sindicatul societaţii să se impotriveasca. Voci ale sindicatului fac ca informaţii despre situaţia muncitorilor din fabrică sa ajunga in presă şi un deputat PRM face prin 2006 chiar o interpelare (anexă la interpelare este un articol din presa vremii) catre ministrul muncii de la acea vreme domnul Gheorghe Barbu. Răspunsul acestuia nu întârzie să apară. ITM Buzău face un control ”în limitele de competenţă stabilite de reglementările legale” pentru că s-au trezit ca de fapt sediul societaţii este la Focşani, iar la Râmnicu Sărac(t) e doar ……. un punct de lucru…….. şi concluziile le trage  –  ITM …….. Vrancea. Nostim răspuns….. si nici nu erau probleme (prea mari) …… ce mai mint aştia prin ziarele lor…… :).  Din spusele angajaţilor, Plăcinta şi asociatul ei care cu trecerea anilor devine si soţ – Sobota, fiindcă o placintă era creierul acestei ”privatizări de succes” (- succes pentru beneficiarii ei direcţi nicidecum pentru economia râmniceana), mai venea pe la Râmnic mai urca şi se crăcăna peste nişte maşini de cusut (parcă era Stefan cel Mare – pe cal), mai urla la ”incompetenţii” ei angajaţi…… ce vremuri…….
Timpul trecea, la Râmnicu Sărat(c) la Fabrica de Confecţii tot mai puţini angajaţi si tot mai multe zvonuri. In decembrie 2007 Fabrica de Confecţii Râmnicu Sărat(c) fuzionează cu Sorste S.A. Focşani, la porţile societaţii aparând sigla Sorste. Primul zvon legat de viitorul acestei fabrici anunţa cumpararea ei de către un ”investitor” local care fiind şi proprietarul unei bălţi cu peşte zice că ar fi dorit să o transforme in….. fabrică de conserve. Nu prea am dat crezare acestui zvon pentru că în Râmnic, mai exista si o veche fabrica de conserve care ar fi fost mult mai apropiată prin utilităţi şi formă de specificul unei astfel de activităţi ….. şi oricum cu o baltă nu poţi să ţii pe producţie o astfel de societate. Dacă era ceva adevarat în tot zvonul ăsta, poate doar un interes imobiliar…….
Al doilea zvon spunea ca acelaşi ”puternic” investitor local visa la o ……. fabrică de …… ciocolată……….; Un alt zvon care a agitat urbea a fost ca madam Placintă era in negocieri să o inchirieze unui producător de confecţii cu utilaje şi ….. oameni.
Timpul a trecut Placinta s-a lansat in politică in 2008 intrând in PD-L si reuşeşte sa ajungă senator al acestei formaţiuni politice in Colegiul uninominal 1 Senat Vrancea.
Pâna aici nimic spectaculos. Până când intr-o zi de 10 ianuarie 2009 când se află prin târg cum că 15 ianuarie va fi ultima zi de muncă a salariaţilor in această locaţie, aceasta, urmând a se transforma in mall, supermarket, en- gross….. şi că angajaţii pot opta pentru a se muta cu slujba la Focşani (la Sorste sau cum s-o mai numi) sau sunt liberi să plece care unde doresc. Surpriza este maximă când contrar aşteptărilor senatoresei Plăcintă cam majoritatea angajaţilor şi-au acceptat soarta cu intenţia de a merge la Focşani. Uimită de reacţia angajaţilor Plăcinta anunţă – angajaţii isi vor plăti abonamentele pe ruta Râmnicu Sărat – Focşani şi retur ……. asta cu scopul clar de a-i determina sa renunţe la serviciu.
Ieri şeful politic al Plăcintei, încă preşedintele PD-L şi înca prim-ministru al României (e)mil boc reamintea pe toate posturile TV cum ca partidul lor este impotriva reducerii locurilor de muncă, vor sa protejeze locurile actuale de muncă???????????????????? pe fondul crizei financiare 😛 .
Cum s-ar traduce asta? Simplu. Din peisajul economic râmnicean vor disparea 300 – 400 de locuri de muncă si se vor creea maxim 50 – 60 de locuri de muncă în acel complex comercial (apropo se aude că în spate e acelaşi personaj local) sau ce va să devină clădirea fabricii……
Concluzie. Una vrea partidul alta vor membrii partidului mai ales cand devin….. senatori!!!!!!!!!!!!
Apropo, celor care au lucrat cu Plăcinta….. ia povestiţi voi cum faceaţi campanie electorală madamei prin Vrancea, ce imagine de oameni fericiţi trebuia să afişati. Vrâncenii vă multumesc pentru sprijinul acordat fiindcă locuri de muncă in plus vor fi ….. dar la Focşani. 🙂
Şi uite aşa sa mai facut un pas spre dezindustrializarea :-q acestui orăşel care cândva era o forţă industrială din câmpia piemontană a subarpaţilor de curbură.
Şi fiindcă am inceput postul cum l-am început o să vă spun ca am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa fiindcă aşa îi stă bine unei poveşti dar din păcate….. nu este poveste……. e dura realitate a lui ianuarie 2009.

Polemicus



Later addendum.
Surse neoficiale spun cum ca:
1. pe amplasamentul actual al raposatei fabrici de confectii va aparea un mare depozit zonal al lantului de magazine Kaufland care va aproviziona centrele Kaufland din zona de sud-est a tarii.
:-q
2. Sorste S.A. ar fi pus la dispozitia angajatilor ramniceni abonamente CFR utilizabile prin atasarea la un personal CFR a trei vagoane de calatori pe care chiar scrie SORSTE. A revenit doamna senator la sentimente mai ….. bune?

Later, later, addendum.

Cine spunea ca doamna se(mă)natoare revenit la sentimente mai bune?

Gresit!
Angajatii râmniceni îsi vor achita abonamentele…. Mă gândeam eu….. de unde atâta ”generozitate”

– mai degrabă scapă un m..t o bă…nă! 😕

Anunțuri

6 Responses to Istoria unei …….. Plăcinte!

  1. romica spune:

    poate o luati pe „placinta” la rm. sarat;
    promit ca daca ne scapati de ea (din vrancea) va dam si zahar pudra cu scortisoara ca sa o serviti la cald sau rece, caci noi ne-am saturat de ea;
    a… si noi nu am votat-o sa ajunga in parlament, dar a beneficiat de o lege proasta care a avntajat o proasta in lumea politica de azi, si aceasta proasta…
    ce mai este bun in ziua de azi????

    • herdesm spune:

      Ramnicenii care au cunoscut-o spun „bogdaproste” ca au scapat de ea. Mai naspa este pentru oras ca au disparut 300 – 400 de locuri de munca din urbe.
      Cat despre doamna „turta” va apartine in totalitate, este un produs cu care Vrancea se poate „mandri”.
      Cat despre legea care a promovat-o in parlament buna rea cum o fi fost daca Placinta a ajuns acolo inseamna ca ati votat-o 😛

  2. […] Surse guvernamentale anunta ca noul ministru al MTS va fi SORINA PLACINTA. Sorina “are” intradevar performante manageriale deosebite….. . La Ramnicu Sarat a distrus o fabrica de confectii, a distrus OAMENI si incepand cu 16 iulie 2009 se zvoneste ca pune pe liber nu mai putin de 100 de angajati. “felicitari” madam placinta. Sa duceti tineretul tot acolo unde ati dus si Fabrica de Confectii de la Ramnicu Sarat. […]

  3. […] pentru raul care l-a facut municipiului Ramnicu – Sarat prin DISTRUGEREA unei unitati de productie, care oferea de lucru la in jur de 1000 de angajati care la randul lor […]

  4. […] Istoria unei …….. Plăcinte! January 2009 4 comments 4 […]

  5. credite nevoi personale…

    […]Istoria unei …….. Plăcinte! « Herdesm’s Weblog[…]…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: